Despre autism și ce poți face la clasă



„Este nevoie de cineva special pentru a preda cuiva special.”

Privind în spate, spre istorie, Organizația Națiunilor Unite a promovat drepturile persoanelor cu dizabilități și a celebrat diversitatea sub forma diverselor sale nevoi pe care le au persoanele cu dizabilități, fie că ne referim la adaptări în mediu sau la posibilități legate de educație. În urmă cu aproximativ 14 ani, ONU a consemnat data de 2 aprilie ca Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului. Poate te întrebi de ce era de nevoie de acest lucru. La fel ca fiecare dintre noi, persoanele cu autism au nevoie să se bucure de drepturi și libertăți egale. O astfel de zi încurajează ca rădăcinile unei societăți incluzive să crească și se asigură că toți copiii sau adulții cu autism pot duce o viață în care nu trebuie să se ferească de barierele societății și contribuie la îmbunătățirea calității vieții acestora. Lucrurile evoluează încet în prezent, mai ales la noi în țară, dar fiecare an aduce noi pași, noi povești și noi resurse create de specialiști spre a crește calitatea vieții persoanelor diagnosticate cu această tulburare. Tematica Zilei Mondiale de Conștientizare a Autismului de anul acesta vizează educația inclusivă.



Dar ce este autismul?

Ar fi foarte multe de povestit despre această tulburare, dar cum acest articol își propune să fie ușor de înțeles și potrivit celor care vor să afle modalități prin care pot contribui la creșterea calității vieții persoanelor diagnosticate cu această tulburare la clasa unde predau, voi încerca să comprim informațiile generale pe care le avem disponibile în prezent într-o definiție relativ ușor de înțeles. Autismul este o tulburare legată de dezvoltare care se manifestă în perioada timpurie și este prezentă pe tot parcursul vieții unei persoane. Dacă ne uităm în DSM 5 (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale), există două elemente esențiale ale tulburării din spectrul autismului. În primul rând, cea mai specifică caracteristică este reprezentată de deficitele în interacțiunea socială și comunicarea socială reciprocă. În al doilea rând, ne referim la modele de comportamente, activități sau interese restrictive, stereotipe, repetitive.

Cum debutează și cum evoluează?

Conform informațiilor furnizate de DSM 5, simptomele sunt recunoscute începând cu al doilea an de viață al unui copil (între 12-24 luni), dar pot fi observate anumite simptome și mai devreme dacă întârzierea în dezvoltare este una ridicată sau chiar mai târziu de vârsta de doi ani dacă anumite semne sunt subtile.

Ca părinte, vă puteți pune un semn de întrebare atunci când observați o dezvoltare întârziată a limbajului care este acompaniată adesea de lipsa interesului copilului pentru interacțiuni sociale sau anumite interacțiuni neobișnuite. De asemenea, pot apărea și anumite modele de joacă mai neobișnuite sau de comunicare. Pot fi prezente după vârsta de 2 ani și anumite comportamente repetitive, stereotipe, dar acest lucru devine mai dificil de distins la vârsta preșcolarității deoarece mulți copii au anumite tipuri de mâncare preferate sau clipuri animate pe care le urmăresc de mai multe ori. Exemple de astfel de semne includ faptul că nu răspunde la nume atunci când este strigat, contact vizual scăzut, are anumite preferințe pentru o anumită categorie de jucării sau obiecte, ordonează jucăriile sau diverse obiecte într-un mod specific, schimbările în rutină pot cauza un distres major, hiper sau hipoactivitatea la stimuli senzoriali (auditivi, vizuali, tactili, etc), ritualizarea unor modele de comportamente, absența interesului față de colegi, înțelegerea cu dificultate a emoțiilor, repetiția unor sunete, silabe, cuvinte sau propoziții în mod nefuncțional, în unele cazuri întârzieri în achiziția limbajului. Acestea reprezintă câteva aspecte pe care le putem lua în considerare atunci când orientăm un copil spre o evaluare mai complexă sau în calitate de părinte. Ca profesor, este important să cunoști aceste aspecte, iar dacă lucrezi în învățământul antepreșcolar sau preșcolar cu atât mai important să observi dacă un copil prezintă anumite caracteristici sau simptome și poți purta un dialog cu părintele pentru a-l îndruma spre un specialist. De ce sunt importante aceste aspecte? În primul rând, pentru că un diagnostic timpuriu face ca intervenția să fie targetată specific spre dificultatea copilului și se poate acționa din timp pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestor copii. Autismul nu reprezintă o tulburare degenerativă, prin urmare, învățarea și compensarea sunt piloni importanți și trebuie să se realizeze pe tot parcursul vieții.


Cât de des apare această tulburare?

Ei bine, procentul de persoane diagnosticate cu această tulburare este în creștere. Conform DSM 5 prevalența pentru tulburarea din spectrul autismului în SUA și alte țări s-a apropiat de procentul de 1% din populație. În mod similar, un studiu relativ recent, arată că prevalența tulburării variază foarte mult în funcție de o serie de factori demografici și se estimează la nivel global ca fiind undeva sub 1%, estimările fiind mai mari în țările cu venituri mai crescute (Lord et. al., 2020). Datele ne arată o prevalență mai crescută în rândul populației de sex masculin, riscul fiind de 3 până la 4 ori mai mare la băieți decât la fete (Messinger et al., 2015 apud Lord, Elsabbagh, Baird, Veenstra-Vanderweele, 2018).


 


10 lucruri mici, dar importante pe care le poți face ca și profesor dacă ai în clasa ta un copil cu autism integrat:


  1. Acțiuni de conștientizare – Nu este nevoie neapărat de o dată și o zi anume pentru a le vorbi elevilor despre integrare și despre acceptare, în sens larg despre toleranță. Încă din clasele primare este important să realizăm acțiuni de conștientizare a diverselor tulburări și de educație cu privire la acestea. Transformă o lecție de dezvoltare personală în una mai specială și vorbește în limbaj simplu și ușor de înțeles copiilor despre autism. Povestește despre cum îi putem ajuta și mai ales cum să trecem de anumite bariere construite încă din familie. Foarte mulți părinți ai copiilor din școlile de masă sunt reticenți la auzul faptului că în clasa copilului lor este integrat un copil cu cerințe speciale. Există multe bariere legate de conștientizare, dar nu uita că tu poți să fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume și de la tine și atitudinea ta față de un copil cu cerințe educaționale speciale pornește totul. Astăzi este sâmbătă și este celebrată Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului. Poate ai realizat deja acțiuni de conștientizare la nivelul clasei tale, dar dacă nu ai făcut încă asta nici luni nu este târziu să aloci 15-30 de minute pentru a le vorbi copiilor despre asta și a realiza o activitate împreună. Fii creativ!

  2. Surse validate științific – Despre autism și despre ce poți face cu acești copii s-a scris foarte mult, poate mult mai mult față de alte tulburări. Multe site-uri oferă soluții „rapide și eficiente”, dar dincolo de aceasta este important să treci fiecare informație prin filtrul gândirii critice. Asigură-te că te informezi din surse validate științific, site-uri care promovează valorile reale ale unei incluziuni autentice și nu urmăresc anumite scopuri personale. Dar cum majoritatea informației o luăm și de pe rețelele sociale, este foarte important ca ea să fie livrată de specialiști și de persoane acreditate care pot vorbi în mod real despre autism și pot oferi informații valide.

  3. Oferă-ți compasiune și permite să greșești – Poate o să îți pară că acest punct nu are ce să caute în lista noastră, dar cred că ar trebui să fie primul. Ce știm este că munca cu un copil cu autism nu este una ușoară și pentru mulți profesori este o adevărată provocare. Multe bariere vin din lipsa unor programe de training pentru profesori și din lipsa unor informații particularizate referitoare la această tulburare. Ca în orice interacțiune umană pe care o realizăm în anumite medii, este foarte important și aici să construim o relație cu elevul cu autism de la clasa noastră. Este un obiectiv la care trebuie să muncim mult și care nu este realist să ne gândim că îl vom îndeplini ușor și într-un timp scurt. Ai nevoie de minim 3 ingrediente: timp, răbdare și empatie. E normal să greșești, să nu îți iasă din prima sau să îți dorești să renunți. Din fiecare greșeală putem învăța ceva legat de relația noastră cu elevul și putem afla ce funcționează sau nu în anumite situații.

  4. Stabilirea și crearea unor rutine – Schimbările și impredictibilitatea pot crea disconfort pentru copiii cu autism. Cu toate că școala prin natura sa este un mediu care oferă structurare, rutine sau perioade de tranziții, este important să personalizezi actul de predare-învățare și mediul la nevoile copilului. Astfel, este important să oferi predictibilitate. O metodă foarte des utilizată și care se bucură de un succes ridicat pentru mulți copii cu autism sunt orarele vizuale. Realizează un orar simplu, prin utilizarea unor imagini agreate împreună cu copilul pentru activitățile pe care le desfășori zilnic. Pictogramele alese trebuie să fie cât mai simple, la fel și descrierea (exemple: semne matematice (+, -, =) pentru ora de matematică sau o pensulă pentru ora de desen). Poți să fii foarte creativ în realizarea acestor orare, poți utiliza diverse jetoane laminate, scai, lipici sau cleme. De asemenea, se poate utiliza o culoare diferită pentru fiecare zi a săptămânii. Astăzi, ne bucurăm de tot mai multe aplicații destinate special comunicării pentru copiii cu autism și chiar de aplicații mobile pentru crearea unui program vizual.

  5. Organizarea mediului de învățare – dacă ai o clasă mult prea încărcată vizual, plină de multe elemente și culori, acest lucru ar putea constitui un disconfort pentru copilul cu autism. De asemenea, poate ora de educație muzicală nu este cea mai potrivită pentru anumiți copii dacă în clasă este foarte multă agitație sau realizați un cântec foarte antrenant, însoțit de un dans de pildă. La polul opus, sunt copiii cu autism care vor adora orele de muzică. Este important să observi nevoile copilului și să organizezi mediul în consecință. Sensibilitatea senzorială este una dintre dificultățile comune cu care se confruntă acești copii. Ce poți face? – Observă, observă și iarăși observă. Acordă un anumit interval de timp pentru a vedea cum reacționează copilul la anumite sunete, cum reacționează la atingerea diverselor texturi (plastilină, cretă, materiale pentru craft-uri, etc) sau la anumiți stimuli vizuali (lumini, materiale vizuale pe care le folosești la lecții, etc.). Părintele poate oferi informații valoroase în acest sens. Următorul pas este eliminarea sau reducerea pe cât posibil a acestor stimuli din mediul de învățare.

  6. Gestionează schimbările - Atunci când realizezi o activitatea nouă cum ar fi ieșirea în parc sau vizita la un muzeu, asigură-te că pregătești copilul înainte și explici pașii pe care îi veți face. Poți să prezinți copilului înainte o hartă vizuală sau câteva fotografii de la respectivul loc pe care urmează să îl vizitați. Este foarte important să realizezi această acțiune cel puțin cu o săptămână sau câteva zile înainte pentru a lăsa timp copilul să se adapteze mental și a oferi ceea ce am menționat și mai sus - predictibilitate.

  7. Utilizează creativ interesele copiilor – Cei mai mulți copii cu autism au anumite interese restrictive și foarte bine țintite. Unii preferă anumite mașinuțe, videoclipuri, jucării, cărți sau diverse obiecte. Poate nu va fi tocmai încântat dacă îi vei oferi o fișă simplă cu adunări și scăderi, dar dacă el este pasionat de mașini, de un anumit erou din desenele animate sau orice obiect pe care noi îl putem considera ciudat, integrează asta în fișa ta. Da, e nevoie de timp suplimentar pentru a te gândi cum anume să integrezi un anumit lucru preferat în lecții, dar acesta se va transforma rapid în timp câștigat în timpul orei dacă copilul va fi mai atras să realizeze sarcina oferită. Singurele ingrediente de care ai nevoie aici este creativitatea și flexibilitatea.

  8. Cerințele formulate să fie simple, clare – Este important cum formulezi cererile pentru acești copii sau cum anume le soliciți să realizeze o anumită activitatea. Poate părea banal, dar ei au nevoie de claritatea pentru a înțelege un mesaj complex și de o anumită structură. Totodată, asigură-te că utilizezi termeni din vocabularul copilului, care sunt înțeleși de acesta.

  9. „Colțul meu de relaxare/Colțul meu senzorial” – Pentru unii copii cu tulburări din spectrul autist este dificil să facă față cerințelor activităților educaționale în aceeași manieră ca ceilalți copii cu dezvoltare tipică. Unele activități pot face ca anumiți copii să aibă dificultăți majore de adaptare. Este normal, de aceea oferă pauze, dar ai grijă să nu asociezi zona de lucru cu astfel de recompense. Poți așeza un covor, un scaun, un bean bag, o pătură sau orice ai disponibil în spatele clasei și delimita un colț special de liniștire. Acolo poți aduce diverse cărți, materiale senzoriale, jucării preferate sau jocuri educative. În momentele tensionate sau dificile pentru copil, acordă câteva minute pentru o pauză în acel loc special creat de tine.

  10. „Încearcă până reușești” – Este un citat pe care îl am afișat în spațiul unde lucrez. Mereu mă uit spre el și la fel o fac și unii dintre copiii cu care lucrez. Ce aș vrea să îți spun în final este că ai nevoie de răbdare, de perseverență și de motivația de a reuși. Pentru orice lucru mare este nevoie de timp. În spatele unui progres al copilului sau a unei reușite personale se află ore întregi de research, de creat resurse, de documentare, de muncă propriu-zisă, momente de frustrare și dorința de renunțare. Succesul e acel iceberg care se vede puțin la suprafață, dar e bine delimitat în adâncuri.

În finalul acestui articol am să te rog să îți iei un moment de reflecție asupra a ceea ce crezi că ți-a fost util din el și să distribui și unui coleg sau colege care lucrează împreună cu elevi cu autism.



Resurse bibliografice:

  • American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th Edition: DSM-5. Washington, DC: Publisher.

  • Lord, C., Brugha, T. S., Charman, T., Cusack, J., Dumas, G., Frazier, T., Jones, E.J.H., Jones, R.M, Pickes A., State, M.W., Taylor, J. L., Veenstra-Vanderweele, J. (2020). Autism spectrum disorder. Nature Reviews Disease Primers, 6(1), 1-23.

  • Lord, C., Elsabbagh, M., Baird, G., Veenstra-Vanderweele, J. (2018). Autism spectrum disorder. The Lancet, 392(10146), 508-520.

  • United Nations: https://www.un.org/en/observances/autism-day

Resurse imagini:

Câteva site-uri utile:

Despre ce poți face la clasă:

Informații suplimentare despre autism:

Orare vizuale -modele și resurse gratuite:

Ghidul comunității școlare:

Mai jos vei găsi un ghid complex realizat de cei de la Autism Speaks destinat tuturor celor care lucrează în școli alături de copii cu autism. Vei găsi informații despre tulburare, despre cum să o abordezi la clasă, cum să vorbești despre autism și metode/tehnici de lucru cu acești copii. De asemenea, poți căuta pe site-ul lor și alte ghiduri utile cum ar fi ghidul celor 100 de zile sau ghidul pentru prietenii familiilor care au un copil cu autism.


Ghidul comunității școlare_school-community-tool-kit-romanian
.pdf
Download PDF • 1.35MB

69 views0 comments