Sănătatea mintală în rândul profesorilor


Un concept tot mai des utilizat și vehiculat în media este cel de sănătate mintală. Vedem frecvent articole care vorbesc despre sănătatea mintală fie pe rețelele sociale, fie în diverse articole scrise de publicații de specialitate. Într-o lume care se află într-o continuă cursă contra cronometru foarte puține persoane devin atente la propria sănătate mintală și stare de bine. De cele mai multe ori, oamenii contactează un specialist în domeniul sănătății mintale după lungi perioade de amânare sau atunci când nu mai pot gestiona eficient diverse aspecte ale vieții, fie că ne referim la partea comportamentală, emoțională sau diverse procese cognitive cum ar fi atenția și capacitatea de concentrare asupra sarcinilor.

Ziua Mondială a Sănătății Mintale este marcată anual pe data de 10 octombrie fiind menită să aducă în atenția persoanelor importanța acesteia, conștientizarea faptului că aceasta este la fel de importantă ca și sănătatea fizică. A vorbi despre problemele de sănătate mintală poate fi interpretat ca un lucru care denotă vulnerabilitate. Profesorii sunt văzuți în general ca modele, ca acele persoane care reușesc să își construiască o viață echilibrată și în general fără stres. Dincolo de toate stereotipurile din societatea noastră trebuie să înțelegem faptul că profesorii sunt oameni care se confruntă cu diverse situații și reacționează diferit la acestea în funcție de anumite mecanisme individuale.

A fi profesor reprezintă o provocare în contextul actual, dar poate și una dintre cele mai frumoase și pline de satisfacții meserii. Toate provocările actuale, diversitatea sarcinilor și impredictibilitatea constituie premise care ne pot afecta sănătatea mintală dacă nu reușim să gestionăm eficient emoțiile noastre rezultate din modul în care ne raportăm la aceste evenimente.

Ce este sănătatea mintală?


Când te gândești la acest concept, probabil cel mai des îl asociezi cu emoțiile, fie că ne referim la emoții pozitive sau negative. Da, în cea mai mare parte acest concept face referire la planul emoțional, dar pe lângă acesta se referă la starea de bine psihică și socială. Și un alt lucru la care te duce cu gândul acest concept este probabil legat de absența tulburărilor mintale. Ei bine, sănătatea mintală înseamnă mai mult decât absența unui tulburări. Modul în care reacționăm la diverse evenimente, gestionăm emoțiile sau diverse situații, relaționăm cu cei din jur, acționăm, gândim, lucrăm, dar și cât de eficient și productiv o facem, toate acestea sunt relaționate cu starea de sănătate mintală a unei persoane.

Fără a generaliza, probabil am observat cu toții că problemele legate de sănătatea mintală sunt acompaniate de o stigmatizare foarte ridicată ceea ce determină multe persoane să nu apeleze la ajutor de specialitate. Probabil nu îți este străin faptul că în alte țări serviciile de sănătate mintală sunt gratuite și există chiar și specialiști în școli care oferă asistență cadrelor didactice, fie că ne referim la consiliere psihologică sau alte tipuri de asistență pentru a contribui la prevenirea problemelor legate de sănătatea mintală.

Sănătatea mintală este o componentă fundamentală și esențială a sănătății. Așa cum relatează și OMS, aceasta nu se limitează doar la absența unei tulburări mintale și ar trebui să fie o preocupare vitală a persoanelor, dar și a comunității și societății.


Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) - „sănătatea mintală este o stare de bine în care un individ își realizează potențialul, poate face față stresorilor normali ai vieții, poate lucra productiv și își poate aduce contribuția în comunitatea din care face parte”.

De ce este importantă sănătatea mintală?

Profesorii alături de alte categorii de meserii sunt expuși unui risc mai crescut de a dezvolta probleme legate de sănătatea mintală. Starea de bine generală a unui profesor poate avea implicații pe termen lung și pentru elevii de la clasa sau clasele unde acesta predă. Gray, Wilcox și Nordstokke (2017) menționează faptul că dacă ne referim la această meserie în ansamblul ei, cadrele didactice au o profesie care implică cerințe ridicate deoarece lucrează pentru a satisface diversele nevoi de învățare ale elevilor lor. În consecință, mulți profesori experimentează niveluri ridicate de stres care pot conduce la epuizare și, din păcate, mulți ajung să părăsească această profesie. Climatul școlar pozitiv are, de asemenea, potențialul de a contribui la sănătatea mintală a profesorilor și de a oferi un mediu optim pentru a sprijini învățarea și creșterea elevilor.


Ce spun studiile?

Studiile realizate până în acest moment ne spun în primul rând că această profesie este una dintre cele mai expuse profesii spre a dezvolta probleme legate de sănătatea mintală, fiind indicate niveluri foarte ridicate de stres în rândul profesorilor.

Federația Americană a Profesorilor a realizat în anul 2017 un sondaj privind calitatea vieții profesionale în rândul specialiștilor din domeniul educației. Pe scurt, o pondere foarte mare dintre respondenți (61%) a considerat că locul de muncă constituie o sursă de stres adesea sau întotdeauna. Conform datelor, acest procent este semnificativ mai mare comparativ cu populația generală.

Harding și colab. (2019) au realizat recent un studiu care a avut ca și scop asocierea stării de bine și sănătatea mintală a profesorilor cu cea a elevilor. Pe scurt, concluziile studiului arată faptul că s-au găsit corelații între starea de bine și suferința psihologică a profesorului și a elevilor. O altă concluzie a studiului este legată de identificarea unor corelații între simptomele depresive ale profesorilor și starea de bine a elevilor. Ambele pot fi explicate parțial prin prezentismul profesorului adică cât de implicat este în actul predării și cât de mult este alături de elevi și calitatea relațiilor profesor-elev.


Cum putem să ne ajutăm eficient pe noi?



Setează limite

O lecție pe care mulți dintre noi am învățat-o în primii ani de învățământ este faptul că setarea unor limite este foarte importantă încă de la început pentru a preîntâmpina probleme ulterioare. Fie că ne referim la colegii de la locul de muncă, la părinții elevilor sau chiar la elevi este important să stabilim de la început anumite reguli și limite în interacțiunea cu aceștia. Spre exemplu, programul în care poți fi contactat/ă de părinți, cât timp să petreci răspunzând mesajelor sau email-urilor sau cât timp poți acorda pentru a realiza proiecte de lecție sau materiale didactice astfel încât aceste acțiuni să nu se transforme în situații stresante și suprasolicitante.

Elaborează planuri de acțiune

Planurile de acțiune reprezintă resurse importante pentru o mai bună organizare și gestionare a timpului. Poți realiza un plan de acțiune săptămânal sau zilnic în care setezi obiectivele pe care dorești să le atingi și prin ce modalități îți propui să faci aceste lucruri. Încearcă să găsești un echilibru între activitățile pe care îți dorești să le faci la clasă, documentele pe care trebuie să le realizezi, dar lasă timp și pentru obiectivele ce țin de timpul tău liber și de activități plăcute cum a fi o plimbare în parc, vizionarea unui serial sau a unei emisiuni preferate sau chiar gătitul. Aici poți include orice activitate care îți aduce plăcere și te relaxează. Este important ca într-o zi să realizezi cel puțin o astfel de activitate. O altă modalitate prin care poți realiza planul de acțiune este prin intermediul unei agende, a unui organizator sau te poți folosi de diversele aplicații disponibile sau chiar de un calendar Google.

Construiește un echilibru între job și alte activități

Dacă anterior povesteam despre faptul că este important să realizezi cel puțin o activitate plăcută pe zi, aici ne vom referi la modul în care poți să acorzi timp tuturor aspectelor esențiale din viața ta. Probabil toate aceste lucruri îți sună cunoscut sau au devenit deja un clișeu, dar este important să realizezi o listă cu ceea ce este important pentru tine și valorizezi – familie, loc de muncă, activități plăcute, diverse hobby-uri etc.- și să acorzi un anumit interval de timp în care să te ocupi și de aceste lucruri astfel încât la finalul unei săptămâni să nu ai regrete că nu ai vorbit cu familia ta sau că nu ai reușit să ajungi la evenimentul acela super interesant pentru că ai acordat prea mult timp sarcinilor de la locul de muncă.

Exprimă recunoștință

Dacă ar fi să găsim un cuvânt care să îmbrace acest concept, atunci acestea ar fi apreciere. Această apreciere poate fi reflectată asupra oamenilor alături de care suntem înconjurați, lucrurilor pe care le avem sau pe care le-am construit, dar mai ales experiențelor care ne formează și modelează spre ceea ce ne dorim să devenim. O tehnică foarte cunoscută prin care putem practica această abilitate este jurnalul recunoștinței. Probabil îți pare complicat și greu să realizezi un astfel de jurnal și chiar să îl completezi și să fii constant/ă în a umple paginile acestuia. În cazul în care te regăsești în această categorie, îți pot spune că există și alte modalități prin care poți exprima recunoștință. Spre exemplu, la finalul zilei acordă câteva minute pentru a reflecta asupra a trei lucruri pentru care ești recunoscător și dacă ai ceva de scris lângă tine notează aceste lucruri. Repetă acest exercițiu zilnic și vei observa cum atitudinea ta se va schimba după câteva săptămâni și poate treptat lucrurile vor fi percepute într-un mod diferit. Exprimând și practicând recunoștința putem face față provocărilor din viața de zi cu zi mai ușor și totodată putem face față și stresului mai ușor, mai ales în contextul actual.